Bucurestenii au sarbatorit buletinul lui Alburnus Maior
Imparatul Traian a fost taticul. El a infipt harletul in solul judetului Alba de azi ca sa deschida cel mai important centru aurifer din Dacia Romana. Primii locuitori ai coloniei de mineri au fost mineri iliri adusi din Dalmatia. Mai apoi au fost angajati si greci, latini sau daci. Despre aceasta istorie s-a scris inca de atunci pe tablite cerate care s-au pastrat pana azi – intre care si "buletinul" din motto. Bine, s-au pastrat si sapte kilometri de galerii romane, care sunt cele mai importante urme din lume ale mineritului din epoca. Aniversarea a fost mai sonora decat in ceilalti 1879 de ani pentru ca exista pericolul sa se celebreze inmormantarea celor 18 secole de istorie. Presupun ca ati auzit despre intentia Rosia Montana Gold Corporation sa exploateze restul de aur dinamitand si escavand comuna de deasupra Alburnus Maior cu tot cu galeriile romane.
De aici ideea unor organizatii mai bataioase – Alburnus Maior din Rosia, fundatia Eco-Civica – de a organiza un mars in capitala si, respectiv a unei expozitii de fotografie, o proiectie de filme si o rockereala la Clubul Taranului Roman – de astea s-au ocupat asociatiile Bucuresti si Alburnus Maior. Parte dintre cei aproximativ 300 de participanti la mars s-au incarcat de emotie exploziva la fimele Noul Eldorado (r. Tibor Kocsis) si Alethea (r. Petra Holzer). Trupele The dada si Partizan (le multumim pentru optiunea pro-bono) au mai adaugat ceva nitroglicerina, asa ca, de duminica, prin Bucuresti circula niste bombe umane care abia asteapta sa explodeze de bucurie in fata Ministerului Culturii la vestea ca Rosia Montana este propusa pentru a deveni patrimoniu UNESCO. Sau, daca nu, tot acolo, dar de furie.