De Citit : Editoriale

Grisul

| 27 ianuarie

De prin ciorne adunate

Asa cum uneori, intr-o conver­satie, n-am nimic de spus, uneori n-am nimic de scris. Deschid o pagina noua in word si ma uit la ea. Daca as fi intr-un film, cadrul urmator ar arata identic si in josul ecranului ar scrie “15 minu­te mai tarziu”. Pentru ca sunt o fire prevazatoare, am pregatit un doc. in care imi notez din cand in cand idei de la care as porni in momentele in care inspiratia e plecata aiurea. L-am deschis si am dat peste urmatoarele notite: “vremurile bune ale radioului”, care ar fi trebuit sa fie textul numarul doi pentru 24Fun.

Asta se intampla cand­va prin toamna 2005. Pe urmatorul rand scrie “un cretin care face un hip-hop despre Zarathustra”, urmat de “oameni care nu au morti sa-si cumpere”, apoi de “un articol in care ii fac reclama lui Catalin Matei pentru articolul sau din saptamana vii­toare”, “ariciul”. Imi amintesc ca am scris deja un text despre arici, asa ca-l sterg, trec la “muzeele literaturii din viitor care vor contine hard-uri de calculator si laptopu­rile marilor scriitori si bloggeri”, “cafeneaua unde nu se vorbeste“, “facebook pe vremea comunismului”, “dusrpa” un cuvant pe care daca nu-l inteleg eu nu-l va intelege probabil nimeni, “atmosfera suedeza”, “sa-i dai cuiva cand cobori din autobuz biletul tau, dar sa fie un bilet de la alt autobus”, aici chicotesc, “fast-food-urile care incep sa arate ca localurile de familie”, “un om care vrea sa-mi spuna un secret care-mi va schimba viata si de care fug tot timpul”, (asta pare un plot de povestire inspirat din Calvino), “Margareta Paslaru”, “gris”.

Gata! Aici notitele se opresc asa ca, pentru a completa restul articolului, o sa iau la intamplare ultimul cuvant. Banuiesc ca atunci cand am scris ca grisul ar fi un potential subiect eram inca in Germania si-mi cumparam saptamanal de la supermarket o galetusa de gris de un kil care-mi ajungea cateva zile. Cand eram mic, cand cineva pleca mai devreme acasa, i se spunea, “hai, tai-o, ca ti se raceste grisul”, de unde asocierea grisului cu lipsa de independenta, cu paternalitatea castratoare. N-am nicio problema cu grisul rece. Stiu ca multi merg la Berlin sa se faca praf, dar eu m-as duce din nou sa ma fac gris.