De Citit : Editoriale

Teleleu de toamna

| 09 septembrie

Bucurestiul in formatie completa.

De unele fixatii din copilarie nu scapi niciodata. De exemplu, de impresia ca toamna se calmeaza lumea si se retrage acasa la caldurica. In fiecare an trebuie sa imi amintesc ca traiesc intr-un oras de toamna – primavara, nu de primavara – toamna. Si sa ma dau destept zicand vreunui prieten ca Bucurestiul e un oras de migratori si ca intoarcerea la cuib e mai mult pe piuit decat pe picotit. Toate nenorocirile, in decurs de cateva saptamani. Se termina vacantele, incepe scoala, vin studentii, se strica vremea. Dupa 1 septembrie ai zice ca toate drumurile duc in Bucuresti si aici se infunda. E pe Orasul Meu un carusel cu evenimente recomandate, care ti se deruleaza incetisor prin fata ca sa vezi ce mai e nou. Fix la fel si din masina, pe bulevard, apuci sa vezi pe indelete fiecare afis de pe fiecare stalp, cu titlu, subtitlu, continut si note de subsol. Numai ca aici n-ai scroll, semaforul face refresh greu si coloana are lag mare. Ca pe xnet-ul de altadata. Si daca mai ai si vreun deconectat in fata… Ce nu-i asa de rau e ca se muta si bodegile inapoi in Capitala, cu tot cu petreceri.
Ce e deja imbucurator e ca vine inapoi vecinul nostru, Soni, cu tot cu mancare. Parca nu-i toamna daca nu bagi o friptura in sos vartos, la umbra si racoare naturale, cu vin dintr-un oarecare an bun. Apoi alt sos, alt an bun, si uite asa incepe hibernarea itineranta dintre migratiile de vara. Ca doar n-ai pierdut degeaba timpul pe drum, sa stai afara o ora si sa te intorci acasa…