De Citit : Editoriale

Zvarcolirile unui suflet blocat in porno-purgatoriu

| 15 august

Unul dintre cele mai discutate filme de anul trecut, Shame, n-a fost distribuit la noi, dar pe 17 august e proiectat la NCRR (Muzeul Taranului Roman).

Navigator neobosit pe site-uri porno, masturbator productiv inclusiv in orele petrecute la firma (newyorkeza) unde e angajat, infailibil gasitor de timp pentru un quickie cu o necunoscuta, intre o programare la o prostituata si una la o orgie, protagonistul filmului Shame (Michael Fassbender) se dedica rutinelor lui carnale cu seriozitatea unui pustnic care-si indeplineste ritualurile si exercitiile. Simbolismul religios e la el acasa in acest film realizat de Steve McQueen.

Scos din ale lui de aparitia unei rude de sange, a carei dependenta emotionala, pe masura salbaticiei lui, e un reminder al sacralitatii Valorilor Familiste, protagonistul isi joaca șansa mantuirii, mai intai incercand sa lege o relatie normala de cuplu, iar apoi gasind si urcand pana la capat Golgota potrivita pentru patimile lui – o noapte intreaga de autoflagelare si autocrucificare prin desfrau.

Desi regizorul afecteaza pana la un punct o privire clinica asupra dependentei de sex, conservatorismul ideologic al filmului cu greu poate sa treaca neobservat: scenariul e construit ca un dispozitiv traditional-melodramatic de pedepsire a protagonistului, nec plus ultra al depravarii acestuia il constituie o vizita la un gay-club (reprezentat ca o bolgie din infern), iar regia renunta treptat la pretentiile ei formalist-austere, in favoarea invocarii grandilocvente (mai ales prin muzica) a dimensiunii spirituale pe care ar avea-o zvarcolirile carnii lui de erotoman.

Pentru a se implini artistic ca drama spirituala, spectacolul zvarcolirilor lui ar fi cerut rigoarea regizorala a unui Robert Bresson, dar si hei-rupismul solemn-senzationalist al lui McQueen a fost luat in serios de multa lume.